Academia Română, vinovată de necâştigarea a două Nobeluri
>> Blaga, cam “burghez” pentru Nobelul literar
Dacă autorităţile române şi-ar fi dat acordul şi ar fi depus documentaţia necesară, Lucian Blaga ar fi fost primul român care a câştigat premiul Nobel pentru Literatură. Din păcate, vederile anticomuniste ale poetului au făcut ca statul român să refuze în 1956 o asemenea distincţie. Povestea este simplă: poeta Rosa del Conte şi Basil Munteanu, aflat la Paris atunci, au trimis Academiei Suedeze documentaţia necesară pentru acordarea Nobelului literar lui Blaga. Într-un final, reprezentanţii suedezi au fost de acord, însă s-au lovit de refuzul autorităţilor române. Astfel, în locul lui Blaga, poetul spaniol Juan Ramon Jimenez a primit Nobelul pentru literatură în 1956.
Dacă autorităţile române şi-ar fi dat acordul şi ar fi depus documentaţia necesară, Lucian Blaga ar fi fost primul român care a câştigat premiul Nobel pentru Literatură. Din păcate, vederile anticomuniste ale poetului au făcut ca statul român să refuze în 1956 o asemenea distincţie. Povestea este simplă: poeta Rosa del Conte şi Basil Munteanu, aflat la Paris atunci, au trimis Academiei Suedeze documentaţia necesară pentru acordarea Nobelului literar lui Blaga. Într-un final, reprezentanţii suedezi au fost de acord, însă s-au lovit de refuzul autorităţilor române. Astfel, în locul lui Blaga, poetul spaniol Juan Ramon Jimenez a primit Nobelul pentru literatură în 1956.
>> Procopiu şi obedienţa Academiei Române
Savantul Ştefan Procopiu este cunoscut la nivel mondial ca “fenomenul” fizicii, după ce la începutul secolului XX acesta a calculat magnetonul – momentul magnetic al electronului. La un an după calcul, Niels Bohr, un bun prieten al lui Procopiu, avea să deducă formula de calcul a românului, descoperirea purtând numele de magnetonul Bohr-Procopiu. Autorităţile academiciene de la Stockholm erau hotărâte să îi atribuie Nobelul pentru fizică românului, însă Academia Română a uitat sau nu a vrut să se ocupe de formalităţi.
Savantul Ştefan Procopiu este cunoscut la nivel mondial ca “fenomenul” fizicii, după ce la începutul secolului XX acesta a calculat magnetonul – momentul magnetic al electronului. La un an după calcul, Niels Bohr, un bun prieten al lui Procopiu, avea să deducă formula de calcul a românului, descoperirea purtând numele de magnetonul Bohr-Procopiu. Autorităţile academiciene de la Stockholm erau hotărâte să îi atribuie Nobelul pentru fizică românului, însă Academia Română a uitat sau nu a vrut să se ocupe de formalităţi.
>> A ratat Nobelul pentru medicină din cauza vederilor antisemite
Constantin Păulescu este cel care, în perioada 1920-1921, a contribuit decisiv la apariţia insulinei, medicament pentru diabet, boală care la începutul secolului trecut era mortală. Propunerea pentru Nobel a venit în 1923, însă Păulescu nu avea nici o şansă să câştige premiul. Unii spun că nu a primit Nobelul pentru medicină, pe care îl merita, din două motive: era cvasianonim şi, mai ales, avea vederi antisemite. Pentru aceste vederi a fost criticat dur.
Constantin Păulescu este cel care, în perioada 1920-1921, a contribuit decisiv la apariţia insulinei, medicament pentru diabet, boală care la începutul secolului trecut era mortală. Propunerea pentru Nobel a venit în 1923, însă Păulescu nu avea nici o şansă să câştige premiul. Unii spun că nu a primit Nobelul pentru medicină, pe care îl merita, din două motive: era cvasianonim şi, mai ales, avea vederi antisemite. Pentru aceste vederi a fost criticat dur.
>> Scriitorul Mircea Cărtărescu
 a fost anul trecut printre primii zece favoriţi la câştigarea Nobelului
 pentru literatură. În realitate acesta nu avea nici o şansă, iar câteva
 motive au fost enumerate aici.
Din 4 câştigători, doar unul se afla în România
>> Primul român care a câştigat premiul Nobel a fost Gheorghe Emil Palade.
 În 1974, Palade primea Nobelul pentru ştiinţă şi medicină datorită 
realizărilor sale în domeniul biologiei celulare. Din păcate, a fost 
consemnat ca om de ştiinţă american născut în România, ci nu ca român 
stabilit în SUA.
Născut în 1912, Palade a fost medic 
militar în perioada celui de al doilea război mondial, fiind căsătorit 
cu fata lui Nicolae Malaxa. A emigrat în SUA la scurt timp după 
terminarea războiului, realizând că nimeni nu îi va putea opri pe 
comunişti să preia puterea. S-a stins din viaţă la 96 de ani, lăsând în 
urma sa o carieră prestigioasă recunoscută prin zecile de premii şi 
ordine primite.
>> Născut în 1928, în Sighetu Marmaţiei, Elie Wiesel a câştigat Nobelul pentru pace în 1986.
 De origine evreiască, Wiesel a supravieţuit Holocaustului după ce a 
fost prizonier în lagărele de exterminare de la Auschwitz-Birkenau si 
Buchenwald. A emigrat apoi în SUA, unde a primit şi cetăţenia americană,
 devenind jurnalist, scriitor şi filosof.
Interesant este faptul că în 2009, a 
participat, la Buchenwald, la o ceremonie comemorativă în cinstea 
victimelor Holocaustului. Wiesel a făcut parte din delegaţia care îl 
însoţea pe preşedintele american Barack Obama.
>> Ioan Moraru este singurul român care a câştigat un premiu Nobel în timp ce se afla în ţară.
 În 1985, Moraru, americanul Bernard Lown şi rusul Mihail Kuzin au 
primit premiul Nobel pentru pace, ca urmare a înfiinţării organizaţiei “International Physicians for the Prevention of Nuclear War” / “Medicii lumii pentru prevenirea razboiului nuclear”.
 Dacă cei doi prieteni ai lui Moraru au fost primiţi cum se cuvine în 
SUA, respectiv în Rusia, nu aceleaşi lucru se poate spune şi despre 
român, care a continuat să rămână un anonim în propria ţară, pentru că 
singurii carea aveau dreptul la ovaţii erau membrii familiei Ceauşescu.
>> 2009, Herta Muller, Nobelul pentru literatură.
 Am lăsat-o la urmă pe scriitoarea Herta Muller pentru că toţi îi cunosc
 povestea. S-a născut în România în 1953, a fugit în Germania ca urmare a
 faptului că a fost urmărită şi, potrivit declaraţiilor ei, şi 
persecutată de securitatea comunistă.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu